Impactul bugetar estimat de Guvern este de 6,5 miliarde lei. Între timp, potrivit estimărilor
Profit.ro, prin sumele nou colectate, cele neluate în calcul atunci și prin acumularea de dobânzi, ar putea să se apropie de 8 miliarde de lei, mai mult de 1% din PIB în plus la deficitul bugetar.
Curtea a respins și cererea statului român de limitare a efectelor în timp ale hotărârii, considerând să acesta nu a acționat cu bună credință, astfel încât va trebui să fie restituite și sume încasate în trecut.
Ca urmare a deciziei, statul român va fi obligat să restituie, așa cum s-a întâmplat și cu celelalte variante ale taxei auto, și actualul timbru de mediu care a intrat în vigoare prin OUG 9/2013.
Anterior, CJUE a declarat nelegale toate formele vechi de taxe auto: Legea nr. 343/2006 (taxă specială pentru autovehicule, aplicabilă începând de la 1 ianuarie 2007 și datorată cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România), OUG. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, Legea nr. 9/2012 din 6 ianuarie 2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule nu doar cu ocazia primei înmatriculări a unui vehicul în România, ci și, în anumite condiții, cu ocazia primei transcrieri în România a dreptului de proprietate asupra unui vehicul rulat.
Prin decizia din 9 iunie devine nelegală și reglementarea prin OUG nr. 9/2013 a timbrului de mediu pentru autovehicule, în vigoare în prezent, din care se alimentează actualmente fondul de mediu.