Mercedes-Benz oferă o gamă variată de sisteme de propulsie adaptate fiecărei cerințe ale clienților la nivel global, bazându-se pe o experiență de inginerie de peste 140 de ani. Compania germană își propune să lanseze peste 40 de modele noi până la sfârșitul anului 2027, integrând atât propulsii complet electrice, cât și sisteme hibride.
Pentru a înțelege comportamentul real al utilizatorilor, constructorul auto Mercedes-Benz analizează miliarde de kilometri parcurși de vehicule conectate și anonimizate. Aceste date reale sunt utilizate ulterior în simulări digitale riguroase și în teste efectuate pe standul de probă înainte ca autovehiculele să ajungă pe șosea.
Sistemul de operare Mercedes-Benz (MB.OS) integrează funcțiile-cheie ale vehiculului într-o singură arhitectură inteligentă și actualizabilă, indiferent de tipul de propulsie ales. Jörg Bartels, vicepreședintele departamentului de dezvoltare a sistemelor de propulsie din cadrul Mercedes-Benz AG, a explicat că nicio tehnologie nu definește caracterul unui vehicul la fel de mult ca sistemul de propulsie, compania urmărind să ofere valoare adăugată prin inovație tehnică.
În ceea ce privește motoarele cu combustie internă, constructorul auto Mercedes-Benz utilizează principiul modularității prin gama de motoare FAME (Family of Modular Engines). Aceste propulsoare benzină și diesel dispun de tehnologie hibridă ușoară cu un starter-alternator integrat de tip ISG 2.0 și acoperă o gamă largă de modele, de la Clasa GLA până la Clasa S.
Pentru gama de modele complet electrice, marca Mercedes-Benz a dezvoltat o arhitectură modulară derivată din programul tehnologic VISION EQXX. Această arhitectură de 800 de volți este utilizată în prezent pe modele precum CLA, CLA Shooting Brake, GLB, GLC și C-Class, urmând să fie extinsă și pe seriile de dimensiuni mai mari, cum ar fi Clasa E și Clasa S.
Unitatea de propulsie electrică EDU 2.0 a fost proiectată integral în regie proprie de către compania Mercedes-Benz pentru a funcționa la o tensiune de 800 de volți. Aceasta include un invertor cu carbură de siliciu și o transmisie cu două trepte echipată cu un ambreiaj cu gheare, soluție menită să optimizeze consumul de energie și performanțele dinamice.
În componenta de stocare a energiei, producătorul auto Mercedes-Benz lucrează la noi platforme de chimie a celulelor de baterie, combinând oxidul de litiu-mangan (LMO) și oxidul de nichel-mangan-cobalt (NMC). Această abordare reduce dependența de materii prime critice precum cobaltul și optimizează densitatea energetică.
De asemenea, marca Mercedes-Benz colaborează cu parteneri strategici precum Factorial Energy și ProLogium pentru testarea bateriilor cu stare solidă. În cadrul testelor recente, un vehicul echipat cu o baterie cu stare solidă litiu-metal a parcurs 1.205 kilometri de la Stuttgart la Malmö fără a fi reîncărcat.
Prin intermediul filialei Mercedes-AMG High Performance Powertrains din Brixworth, Regatul Unit, compania Mercedes-Benz transferă tehnologii din Formula 1 direct în producția de serie. Cel mai recent exemplu este noul turbocompresor electric alimentat la rețeaua de 48 de volți.
Motorul pe benzină M 252 LS de 1,5 litri, dezvoltat de Mercedes-Benz, devine cel mai puternic propulsor cu patru cilindri din segmentul compact al mărcii. Acesta livrează o putere totală de 170 kW plus 23 kW și integrează un turbocompresor electric de 5 kW preluat din competițiile de Formula 1.
Pe modelul Mercedes-Benz GLB 250 4MATIC, noul motor M 252 LS asigură o accelerare cu aproximativ o zecime de secundă mai rapidă față de generația anterioară și reduce emisiile de dioxid de carbon cu circa 17 procente. Consumul mediu mixt de combustibil pentru acest model este de 8,4–7,6 litri la 100 de kilometri, iar emisiile de CO2 variază între 191 și 174 grame pe kilometru, încadrându-se în clasele de emisii G–F, conform procedurii de măsurare WLTP.
Sursa: media
