În septembrie 1968, Porsche a înscris în competiție cel mai ușor mașină de curse din istoria sa, modelul Porsche 909 Bergspyder, în cadrul Campionatului European de Viteză în Coastă de pe muntele Gaisberg din Salzburg. Vehiculul a fost conceput ca un laborator pe roți pentru experimente legate de reducerea masei și optimizarea performanțelor pe distanțe scurte, reprezentând apogeul ingineriei orientate spre minimalism în cadrul mărcii germane.
Cu o greutate de doar 400 de kilograme, modelul Porsche 909 Bergspyder măsura 3,48 metri în lungime, aproape 1,80 metri în lățime și 75 de centimetri în înălțime. Această masă extrem de redusă a fost obținută prin preluarea și optimizarea unor elemente de la predecesorul 910/8, incluzând butucii roților, arcurile de șasiu din titan, etrierele de frână, un cadru spațial din aluminiu, componente de motor din titan și magneziu, discuri de frână din beriliu și o caroserie din plastic armat cu fibră de sticlă ce cântărea doar 10 kilograme.
Una dintre inovațiile majore ale modelului Porsche 909 Bergspyder a fost rezervorul de combustibil sferic, amplasat lângă motor și fixat cu trei chingi. Acest rezervor găzduia un vas sub presiune realizat din titan cu o grosime de 0,8 milimetri și o vezică de cauciuc în interior, în care se afla benzina.
Pentru a elimina pompa de alimentare clasică și a reduce greutatea ansamblului, spațiul dintre titan și cauciuc era umplut cu azot la o presiune de aproximativ 15 bari. Această soluție tehnică a permis reducerea masei mașinii cu până la șapte kilograme, un câștig considerabil pentru un vehicul de competiție în care inginerii căutau să economisească fiecare gram.
O a doua inovație importantă implementată pe modelul Porsche 909 Bergspyder a fost distribuția maselor între puntea față și cea spate. În timp ce diferențialul cu alunecare limitată a fost amplasat în spate, scaunul, motorul și transmisia cu cinci trepte au fost mutate mult spre partea din față.
Sistemul de propulsie al modelului Porsche 909 Bergspyder consta dintr-un motor boxer cu opt cilindri de 2,0 litri, care dezvolta 275 de cai putere. Această motorizare asigura o accelerație de la 0 la 100 km/h în doar 2,5 secunde, oferind un raport greutate-putere de 1,4 kg/CP, comparabil cu cel din Formula 1 a acelei perioade, și o viteză maximă de până la 250 km/h.
Cariera competițională a modelului Porsche 909 Bergspyder a fost scurtă, încheindu-se după runda de pe Mount Ventoux din Franța, când constructorul german s-a retras din campionat pentru a-și concentra resursele asupra Campionatului Mondial de Sporturi și a cursei de la Le Mans. În total, au fost construite doar două exemplare ale acestei mașini.
Soluțiile testate pe modelul Porsche 909 Bergspyder nu au fost însă pierdute, distribuția maselor experimentată aici contribuind ulterior la succesul modelului 908/3 în Campionatul Mondial de Sporturi din 1970. Rezervorul sferic din titan a rămas în istorie ca simbol al inovației tehnice și al căutării permanente a limitelor în ingineria auto.
Sursa: media
